Cum înşeală diavolul pe om (sfărșit)

Atunci satana s-a sculat de pe tron şi a bătut din palme:
- Asta-i mai bună, asta a lui sarsailă. Atenţiune, asta-i cea mai bună: a-l învăţa pe om să amâne fapta bună de pe azi pe mâine şi să facă întâi păcatul. Că pe urmă se învaţă cu păcatul şi fapta bună nu o mai face. Deci uite ce-i...
S-a dat satana de pe tron şi l-a suit pe sarsailă, l-a dat coroana cea cu balauri şi a spus.
- Atenţiune, toate gloatele, hai să-i cântăm cu toţii că acesta a găsit cel mai bun sfat: omul să amâne fapta bună pe mâine, pe poimâine. Să-i cântăm cu toţii „Mulţi ani trăiască!".
Şi s-au pus să cânte „Mulţi ani". Huiau munţii, cutare. Şi a luat cununa şi a zis:
- Brava, moşnege sarsailă, că ne-ai spus cel mai bun sfat. Mergeţi, gloatele drăceşti, cu sfatul lui sarsailă, ca să aduceţi cât mai multe suflete în împărăţia mea, ca să se chinuiască cu noi în vecii vecilor. Spune unul: „Este Dumnezeu!" Tu îi zici: „Da, este, dar mai lasă fapta bună. Mâine. Mâine. Poimâine. La bătrâneţe. Chiar azi vrei să te spovedeşti? Chiar azi vrei să te împărtăşeşti? Chiar azi vrei să faci milostenie? Nu vezi că n-ai timp? Lasă pe mâine!". Că dacă-l înveţi aşa el te ascultă şi se învaţă cu păcatul şi pe urmă se duc toţi în iad.

Călugărul, după ce-a văzut şi a auzit toate acestea, a văzut pe satana că a bătut de trei ori din palme şi ca o scânteie s-a stins în văzduh şi n-a mai văzut nimic, nici nu s-a mai auzit nimic. Şi el a rămas uimit de cele ce a auzit, cum instruieşte satana pe ucenicii lui şi pe cei fără număr draci din iad, ca să-i înveţe pe oameni să amâne pocăinţa.
Atunci a venit îngerul Domnului şi i-a zis:
- Ai văzut părinte? Te-ai rugat atâţia ani să-ţi arate Dumnezeu cum înşeală diavolul pe oameni şi cum îi duce în împărăţia iadului! lată ai văzut cu ochii tăi şi ai auzit cu urechile tale cum! Ai văzut că unul îi spune: Hai şi la mănăstire, dar hai şi la crâşmă, altul zice că nu-i Dumnezeu, dar ai văzut cel mai bun sfat, cel al lui sarsailă. Să amâne fapta bună de azi pe mâine şi să faci păcatul.
Du-te la chilia ta ia un caiet, pune mâna pe condei şi scrie tot ce-ai văzut, tot ce-ai auzit cu urechile tale, să rămână pentru neamurile care vor veni, pentru cele din urmă, acest meşteşug al satanei. Căci trebuie să ştie toată lumea că cel mai bun sfat al dracilor de-a câştiga suflete pentru împărăţia iadului, este de-al învăţa pe om să amâne fapta bună de azi pe mâine, de mâine pe poimâine, de ia tinereţe la bătrâneţe, pe patul morţii, şi aşa să-i ducă pe toţi în iad!

*

Şi aşa s-a scris sfatul dracilor pentru a câştiga sufletele. Eu eram copil de 13-14 ani când citeam aceasta. Şi am ţinut-o minte de atunci, iar acum a ajuns până la urechile voastre. Aşa a vrut Dumnezeu, ca să ţineţi minte că atunci când gândul ne învaţă să nu lăsăm păcatul, să-l lăsăm mai încolo, să nu facem fapta bună acum, ci mai încolo, e treaba lui sarsailă.
„Văzut-ai în aramă rugină verde?" întreabă Sfântul Efrem. „Arama când rugineşte cu rugină verde nu o mai poţi curaţi, aşa-i păcatul când se învecheşte în om. Cu cât se învecheşte, cu atât mai tare ne înrobeşte şi ne duce la pierzare vremelnică şi veşnică". Deci când vei vedea că ţi-a spus îngerul: „Măi, omule, hai la mărturisire", atunci să te duci. Dacă zici că o să te duci altădată, ei, gata, te-a câştigat sarsailă. Când vezi că-ţi spune gândul: „Spune păcatele toate din copilărie, nu cumva să mori şi să rămâi nespovedit" şi apoi vine alt gând: „Nu, mai lasă". Acela-i sarsailă, sfatul lui sarsailă. îţi spune gândul: „Măi omule măi, uite ce-i, lasă tutunul, sau hoţia, sau beţia, cutare". Dar vine alt gând: „Eh, trebuie să mai trăiesc şi viaţa asta, mai pot lua un pahar, mai pot fuma o ţigară". Ăsta-i sfatul lui sarsailă. Când îţi spune îngerul: „Măi, scoală-te la miezul nopţii şi zi Tatăl nostru măcar de şapte ori şi vreo şapte metanii". însă îţi vine în minte: „Eh, tocmai când e somnul mai dulce, o să fac mâine noapte, poimâine". E sarsailă acolo. Deci să luăm aminte: de câte ori ne învaţă să amânăm fapta bună, acela e sfatul lui sarsailă, cu care se umple tot iadul.